Ca cetățean al Uniunii aveți libertate de stabilire în Germania. Regula este simplă, dar are două consecințe pe care mulți le descoperă târziu: registrul meseriilor și faptul că libertatea privește înființarea firmei, nu scutirea de regulile germane.
1.1 Fără autorizație — dar cu înregistrare obligatorie
Pentru a desfășura o activitate independentă în Germania nu aveți nevoie de permis de ședere sau de muncă. Gewerbeanmeldung se depune la Gewerbeamt exact ca în cazul unui meseriaș german — cu cartea de identitate sau pașaportul, pe formularul GewA 1, cu o taxă de 20–60 €.
După înregistrare, primăria anunță automat Finanzamt, camera competentă (IHK sau Handwerkskammer), asigurarea de accidente (Berufsgenossenschaft) și oficiul de statistică. Chestionarul fiscal primit de la Finanzamt (Fragebogen zur steuerlichen Erfassung) se completează în termen de o lună.
ATENȚIE: Gewerbeanmeldung se face ÎNAINTE de prima lucrare, nu după. Desfășurarea unei activități neînregistrate este contravenție (Ordnungswidrigkeit).
1.2 Meseriile din anexa A — fără maistru nu se poate
Meseriile din Germania sunt împărțite de Handwerksordnung în trei grupe. Pentru executantul român contează prima: anexa A (Anlage A) — 53 de meserii cu obligația calificării de maistru. Acolo se află zidarul și betonistul, dulgherul, acoperitorul, zugravul și vopsitorul, instalatorul de sanitare și încălzire, electricianul, faianțarul.
Aveți trei căi:
- ●diploma proprie de maistru (Meisterbrief),
- ●angajarea unui maistru ca șef tehnic al firmei,
- ●Ausnahmebewilligung — scutire de obligația de maistru, pe baza unor calificări echivalente dovedite.
Calificările obținute în România pot fi recunoscute în temeiul Directivei 2005/36/CE. Cererea se depune la Handwerkskammer competentă teritorial — de preferat înainte de a semna primul contract mare, pentru că procedura durează.
1.3 Detașarea din România nu este același lucru cu firma din Germania
Două situații care sună la fel în discuție, dar sunt complet diferite din punct de vedere juridic:
- ●Înființați Gewerbe în Germania — sunteți antreprenor german. Vă declarați la Finanzamt, plătiți contribuții germane, emiteți facturi germane.
- ●Firma dumneavoastră din România execută un contract în Germania — aceasta este detașare. Rămâneți antreprenor român, aveți nevoie de formularul A1, se aplică salariul minim german, iar dacă trimiteți angajați — și notificarea la Zoll înainte de începerea lucrărilor.
Amestecul celor două regimuri este cea mai frecventă sursă de probleme: factură din firma românească, contribuții în România, dar munca prestată exclusiv în Germania de o persoană care locuiește acolo — o astfel de construcție nu rezistă la control.
Cum ajută BauFin
La configurare, BauFin cere forma juridică, numărul fiscal și camera de meserii, apoi le trece automat pe fiecare factură, ofertă și declarație. O singură dată setate — corecte peste tot.
Obligația fiscală nu ține de cetățenie, ci de rezidență. Cine nu clarifică acest punct la început ajunge, doi ani mai târziu, să dea explicații la două administrații fiscale deodată.
2.1 Rezidența decide, nu pașaportul
Conform §1 EStG, este supus impozitării nelimitate în Germania cel care are acolo Wohnsitz (domiciliu) sau gewöhnlicher Aufenthalt (ședere obișnuită). Nelimitat înseamnă: pentru întregul venit mondial, nu doar pentru cel german.
- ●Wohnsitz (§8 AO) — o locuință de care dispuneți și pe care o folosiți efectiv. O cameră în cazarea pentru muncitori poate fi suficientă.
- ●Gewöhnlicher Aufenthalt (§9 AO) — de regulă de la peste șase luni de ședere neîntreruptă.
Suma neimpozabilă (Grundfreibetrag) este, începând cu anul fiscal 2026, de 12.348 € (§32a EStG). Sub acest venit impozabil nu se datorează impozit pe venit — obligația de a depune declarația rămâne însă.
2.2 Convenția DE-RO — ce rezultă practic din ea
Convenția dintre Germania și România pentru evitarea dublei impuneri a fost semnată la 4 iulie 2001 la Berlin, a intrat în vigoare la 17 decembrie 2003 și se aplică începând cu 1 ianuarie 2004.
Pentru un meseriaș contează trei reguli:
- ●Profiturile întreprinderii — impozitate acolo unde se află sediul permanent (Betriebsstätte). Dacă firma funcționează în Germania și acolo lucrați, profitul se impozitează în Germania.
- ●Veniturile din muncă salariată — impozitate acolo unde munca este prestată; excepția este regula celor 183 de zile, cu salariu plătit de un angajator din afara Germaniei.
- ●Evitarea dublei impuneri — venitul scutit într-un stat poate ridica cota aplicabilă celorlalte venituri (rezerva de progresivitate).
ATENȚIE: Convenția stabilește CARE stat impozitează un venit. Nu vă scutește de obligațiile declarative în celălalt stat.
2.3 Certificatul de rezidență — în ambele sensuri
Documentul care închide discuția dintre cele două administrații este certificatul de rezidență fiscală.
- ●Din Germania către România — Ansässigkeitsbescheinigung se eliberează de Finanzamt-ul german, gratuit. Completați formularul oficial și îl depuneți în două exemplare; unul vă este returnat cu ștampilă. Atestă că, în scopuri fiscale, locuiți permanent în Germania.
- ●Din România către Germania — certificatul de rezidență fiscală se eliberează de ANAF, prin administrația financiară de la domiciliul fiscal. Este necesar atunci când partenerul sau autoritatea germană trebuie să aplice convenția și să vă considere rezident român.
Sensul nu se alege după preferință: rezultă din locul în care se află efectiv centrul intereselor dumneavoastră vitale.
2.4 Chestionarul de plecare din România — 30 de zile ÎNAINTE
Mutarea în Germania nu încheie automat obligația fiscală din România. Aici procedura este strictă și fixată în termene.
- ●Persoana fizică rezidentă are obligația să înregistreze, cu 30 de zile înaintea plecării din România, „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România", la organul fiscal central competent unde își are domiciliul fiscal.
- ●În termen de 15 zile de la depunere, organul fiscal notifică persoana și stabilește dacă aceasta păstrează sau nu obligația fiscală integrală în România.
- ●Dacă dovediți schimbarea rezidenței într-un stat cu care România are convenție — Germania are —, anexați certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea competentă a acelui stat, adică Ansässigkeitsbescheinigung de la Finanzamt.
ATENȚIE: Fără această înregistrare rămâneți, din perspectiva ANAF, rezident cu obligație fiscală integrală — adică obligat să declarați în România veniturile obținute din orice sursă, atât din țară, cât și din străinătate.
Cum ajută BauFin
BauFin ține EÜR după regulile germane și exportă înregistrările către DATEV. La final de an, consultantul fiscal primește un dosar complet — iar dumneavoastră îl vedeți în limba română.
Regula europeană este una singură: contribuții într-un singur stat. Restul înseamnă a stabili în care — și a obține documentul care dovedește acest lucru.
3.1 Un singur stat, un singur set de contribuții
Coordonarea este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 883/2004. Variantele de bază:
- ●Firma funcționează exclusiv în Germania — vă supuneți sistemului german. Asigurarea de sănătate (Krankenversicherung) este obligatorie: privată sau publică în regim voluntar. Meseriașii din anexa A sunt supuși asigurării obligatorii de pensie în primii 18 ani de activitate independentă (§2 nr. 8 SGB VI).
- ●Detașare din România — puteți rămâne în sistemul românesc maximum 24 de luni, cu condiția de a deține formularul A1.
- ●Activitate în două state simultan — vă supuneți legislației statului de reședință, dacă desfășurați acolo o parte substanțială a activității (de regulă cel puțin 25%).
Esențial: niciodată nu plătiți contribuții în ambele state în același timp. Dacă cineva vă cere contribuții duble, stabilirea legislației aplicabile este greșită.
3.2 Formularul A1 — de unde îl luați și ce riscați fără el
Documentul portabil A1 atestă legislația de securitate socială care vi se aplică.
- ●Angajați — cererea o depune angajatorul.
- ●Lucrători independenți — cererea proprie la Casa Națională de Pensii Publice; depunerea se face și online, prin portalul dedicat.
- ●Valabilitate la detașare — de regulă maximum 24 de luni.
Fără A1, la un control al Zoll pe șantier: risc de stabilire retroactivă a contribuțiilor germane, amendă și, în practică cel mai dureros, antreprenorul general nu lasă echipa pe șantier. Pe lucrările mari A1 se verifică la poartă.
ATENȚIE: A1 privește contribuțiile, nu impozitul. Faptul că dețineți A1 nu stabilește unde plătiți impozitul pe venit — sunt două sisteme independente.
3.3 Trimiteți angajați? Notificarea la Zoll este obligatorie
Angajatorul cu sediul în afara Germaniei care detașează lucrători trebuie să depună, înainte de începerea fiecărei prestații, o notificare scrisă în limba germană la autoritatea vamală competentă (§18 alin. 1 AEntG).
Notificarea cuprinde, între altele: numele, data nașterii, cetățenia și datele de contact ale lucrătorilor, începutul și durata estimată, locul de muncă — la lucrări de construcții șantierul concret —, locul din Germania unde sunt păstrate documentele, un împuternicit pentru comunicări cu adresă în Germania, domeniul de activitate, funcția, precum și numele și adresa beneficiarului. Modificările se comunică fără întârziere.
Notificarea se face prin portalul vamal Meldeportal-Mindestlohn. Obligația privește detașarea de lucrători — nu pe cel care lucrează singur, fără personal.
Cum ajută BauFin
Evidența orelor, contractele cu subcontractanții și locul pentru A1 sau Freistellungsbescheinigung se află în BauFin la lucrarea respectivă — nu într-un biblioraft pe care, la control, nu îl găsește nimeni.
Este întrebarea care revine pe fiecare șantier și la care se răspunde aproape întotdeauna din auzite. Pentru un român răspunsul este favorabil — dar are o condiție și un mecanism care merită cunoscute din timp.
4.1 Cât și pentru cine: 259 € lunar pentru fiecare copil
Alocația germană pentru copii (Kindergeld) este de 259 € lunar pentru fiecare copil (§66 EStG).
- ●Are dreptul cel care are în Germania Wohnsitz sau gewöhnlicher Aufenthalt (§62 alin. 1 EStG); este necesar numărul german de identificare fiscală (Identifikationsnummer).
- ●Cetățeanul UE nu are drept în primele trei luni de la stabilirea domiciliului, cu excepția cazului în care dovedește venituri obținute în Germania (§62 alin. 1a EStG) — situația obișnuită a unui meseriaș independent.
- ●Cererea se depune la Familienkasse; sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor și datele ambilor părinți.
4.2 Copiii în România — dreptul există, dar se plătește diferența
Copiii care nu au domiciliul sau șederea obișnuită în Germania, într-un alt stat UE sau într-un stat SEE nu sunt luați în considerare (§63 alin. 1 teza 6 EStG). România este în Uniune, deci copiii care locuiesc în România sunt luați în considerare — aceasta este diferența esențială față de colegii din Turcia și Ucraina, cărora același text le închide drumul.
Dacă în România se încasează alocația de stat pentru copii pentru același copil, statele aplică regulile de prioritate, iar Germania plătește diferența (Differenzkindergeld). Nu primiți două prestații întregi.
ATENȚIE: Familienkasse întreabă despre prestațiile încasate în România și le verifică la instituția română. Nedeclararea se termină cu cerere de restituire și dobânzi — iar la sume mari, cu procedură penală.
Cum ajută BauFin
Kindergeld se decontează de Familienkasse, nu de BauFin. Ce oferă BauFin este dovada curată a venitului: rezultatul EÜR, facturile și încasările în forma cerută de autorități.
Controlul Zoll pe o lucrare mare este rutină, nu eveniment. Lista documentelor este scurtă și cunoscută dinainte — probleme au doar cei care o adună abia la fața locului.
5.1 Freistellungsbescheinigung §48b — altfel pierdeți 15%
Cine execută în Germania o lucrare de construcții pentru un întreprinzător trebuie să se aștepte ca beneficiarul să rețină 15% din contravaloare și să o vireze la Finanzamt (§48 alin. 1 EStG). Acest impozit reținut la sursă în construcții (Bauabzugsteuer) privește orice executant, indiferent de țara de origine.
Reținerea nu se aplică dacă:
- ●prezentați un certificat de scutire (Freistellungsbescheinigung) valabil la momentul plății, conform §48b alin. 1 teza 1 EStG, sau
- ●contravaloarea nu depășește previzibil 5.000 € în anul calendaristic curent; pragul este de 15.000 € atunci când beneficiarul realizează exclusiv operațiuni scutite de închiriere conform §4 nr. 12 teza 1 UStG.
Toate lucrările pentru același beneficiar se cumulează la acest prag. Cererea pentru Freistellungsbescheinigung se depune la Finanzamt — înainte de prima factură mare, nu după.
5.2 Actul de identitate asupra dumneavoastră — obligație legală
În construcții, orice persoană care prestează servicii sau lucrări este obligată să aibă asupra sa cartea de identitate, pașaportul sau un document echivalent și să îl prezinte, la cerere, autorităților vamale (§2a alin. 1 nr. 1 SchwarzArbG).
Angajatorul trebuie, în plus, să informeze în scris și în mod dovedit fiecare angajat despre această obligație înainte de începerea lucrărilor, să păstreze informarea și să o prezinte la control (§2a alin. 2 SchwarzArbG).
Este o normă din legea împotriva muncii nedeclarate — inspectorii Zoll o aplică de rutină și nu îi interesează că actele au rămas în mașină, în cealaltă parte a orașului.
5.3 Mapa de șantier — setul complet
Setul minim, disponibil pe șantier sau în câteva minute:
- ●actul de identitate sau pașaportul fiecărei persoane care lucrează,
- ●A1 — în cazul detașării din România,
- ●Freistellungsbescheinigung §48b EStG,
- ●dovada înregistrării la Berufsgenossenschaft (BG BAU),
- ●notificarea la Zoll conform §18 AEntG — dacă detașați angajați,
- ●evidența timpului de lucru, ținută conform legii salariului minim,
- ●contractul cu antreprenorul general sau comanda.
Lipsa unui singur document rareori se termină cu amendă imediată — se termină cu oprirea lucrului până la clarificare, ceea ce costă mai mult decât amenda.
Cum ajută BauFin
Documentele și certificatele stau în BauFin la lucrarea de care aparțin. Un control înseamnă deschiderea lucrării, nu răscolirea a cinci bibliorafturi.
Punctele de mai jos revin la controale și în discuțiile cu consultanții cu o regularitate care nu mai surprinde pe nimeni. Niciunul nu este exotic — fiecare costă.
6.1 Opt greșeli care costă efectiv
- ●„Am A1, deci impozitul îl plătesc în România" — nu. A1 privește contribuțiile; impozitul se stabilește după rezidență și după convenția DE-RO. Sunt două sisteme independente.
- ●„Nu am depășit suma neimpozabilă, deci nu depun nimic" — cei 12.348 € (2026) privesc impozitul, nu obligația de a depune declarația.
- ●„Chestionarul de plecare îl depun când am timp" — termenul este de 30 de zile ÎNAINTE de plecare, iar până atunci ANAF vă consideră rezident cu obligație fiscală integrală.
- ●„Freistellungsbescheinigung îl iau când vine contractul mare" — la prima plată vor lipsi 15%.
- ●„Familia e în România, deci Kindergeld nu mi se cuvine" — se cuvine, pentru că România este în UE; Germania plătește diferența față de alocația românească.
- ●„Facturez din firma din România, e mai simplu" — la muncă prestată exclusiv în Germania de o persoană care locuiește acolo, construcția nu rezistă la control.
- ●„Factura fără număr fiscal trece" — lipsa unei mențiuni obligatorii din §14 UStG îi ia beneficiarului dreptul de deducere. A doua oară nu vă mai sună.
- ●„Evidența orelor o țin într-un caiet" — la salariu minim și control Zoll, un caiet fără date și semnături este tratat ca lipsă de evidență.
Cum ajută BauFin
BauFin nu vă rezolvă drumurile la autorități. Se ocupă ca facturile, evidențele și cifrele să fie complete și pregătite pentru control — în română, la standard german.
Mențiune juridică
Pagina reflectă situația juridică la 26 iulie 2026 și nu înlocuiește consultanța fiscală sau juridică într-un caz concret. Legislația privind șederea, impozitele și asigurările sociale se schimbă — verificați situația dumneavoastră cu un consultant fiscal (Steuerberater) sau cu autoritatea competentă.
